Just a walk

Era trecut de miezul noptii si ma plimbam de nebuna prin padure.Mergeam incet plictisita si cu mainile in buzunar fara sa ma uit pe unde merg.Priveam luna plina printre crengile copacilor.Era liniste si nici nu ma mira lucru acesta ca nimeni nu avea de gand sa vina prin padure la ora asta.Oftez ajungand in mijlocul padurii si sprijinindu-ma incet de trunchiul unui copac simtind doar acum oboseala de la antrenamentul din acea seara.
,,ce obositor poate fi uneori"ma gandesc lasandu-mi capul pe spate si inchizandu-mi ochii oftand din nou.Mi-am redeschis incet ochii aranjandu-mi tricou ce il purtam observand doar acum o taietura pe abdomen.Era clar ca si pe acesta va trebui sa il arunc ca e taiat.Incep sa ma plimb din nou de plictiseala privind pe sus fara sa imi pese pe unde merg sau daca dau de cineva.

Placerea mea erau plimbarile nocturne , adevarul era ca imi placea intunericul , desi era destula lumina prin jur avand in vedere luna plina ce domina cerul , eu tot adoram atmosfera noptii. Am grabit pasii in momentul cand am simtit prezenta cuiva , nu reusisem sa disting cine era din cauza haosului prezent in trupul meu , nu ma hranisem de o perioada destul de indelungata de timp , eu si principiile mele idioate. Am continuat sa ma indepartez de acel loc , daca ma intalneam cu cineva , trebuia sa lupt cu instinctele ce-mi erau aproape incontrolabile in acel moment. M-am oprit in cele din urma , sprijinindu-mi spatele de un copac batran. Stiam ca sunt mai slab decat ceilalti din cauza refuzului meu de a bea sange , era destul de frustrant cand luam bataie atat de usor , dar incapatanarea mea era mare.

Mi-am lasat privirea la un moment dat spre pamant observand un singur trandafir de un alb perfect.Am schitat un zambet usor obosit si m-am indreptat cu pasi mici spre locul in care era acea floare.Am luat-o incet privind-o atenta cu ajutorul razelor lunii ce bateau fix in locul in care stateam.M-am ridicat incet,incepand sa invart acel trandafir intre doua degete fara sa bag de seama spinii ce ii avea,defapt era o floare salbatica dar mintea mea era prea departe sa isi mai dea seama si de acest lucru.O mica intepatura,atat a trebuit sa ma trezesc la viata si doua picaturi de sange sa se prelinga pe petalele imaculate ale trandafirului.
-La naiba.am soptit analizand parca fascinata de culoarea sangelui meu.

Desi ma indepartasem considerabil de fata , puteam percepe acel miros intepator ce-mi infesta narile , lichidul cald si rosiatic la care ravnea atat de mult trupul meu , am injurat printre dintii mult prea inclestati , ducandu-mi mana in apropierea nasului , atingandu-l si blocandu-l oarecum , incercam sa opresc acea miasma , sangele deja imi clocotea in vene , ochii mei albastrui deveneau din ce in ce mai sangerii , iar coltii se evidentiau incet dar sigur , otrava deja isi facuse loc in corpul meu. Ce stare oribila puteam experimenta , uram faptul ca eram atat de slab , desi negam mereu asta prin vorbe , gandurile mereu exprimau contrariul. Nu puteam sa merg mai departe , din pacate nu mai aveam vlaga in mine pentru a ma mai putea misca.

Am dat incet din umeri pana la urma stergand restul sangelui de tricoul oricum si asa prea murdar de la antrenamente,dar sangele se pare ca nu vroia sa se opreasca.Mi-am ridicat mana la nivelul privirii mele observand mai bine taietura.Nu puteam spune ca era adanca,dar cat sa nu se opreasca prea curand era.M-am rezemat cu spatele de trunchiul unui copac continaund sa imi privesc sangele cum se prelingea incet si lenes pe mana mea.Nu ma intelegeam niciodata cum puteam sa ma tai din trandafiri dar se pare ca de fiecare data cand puneam mana pe unu nu mai conta daca avea spini sau nu ca tot il luam,aveam o obsesie fata de trandafiri si ma enerva uneori lucru acesta.

Desi uram starea de imobilitate , pe o parte avea si ea beneficiile ei , nu puteam sa-mi urmaresc prada , am inghitit in sec punandu-mi mainile imprejurul gatului incepand sa strang , simtind cum calea aerului se ingusta , dar m-am oprit in momentul cand unghiile mai mari si ascutite ca de obicei mi se infipsera adanc in piele , facandu-ma sa simt caldura , doar acea senzatie mai era perceptibila pentru trupul meu atat de rece. Mi-am lasat bratele sa-mi alunece pe langa corp , cateva picaturi scurgandu-se pe varful degetelor si patand iarba cu rosul blestemat. Imi doream sa inceteze odata , nu mai puteam indura mult acel chin , iar inauntrul meu ardea totul , dorea sa obtina acea substanta pentru a putea supravietui.

Mi-am ridicat privirea de la sange spre copacul sub care stateam observand o creanga mai aproape de sol.Am schitat un zambet fantomatic mai mult si am urcat pe acea creanga asezandu-ma,macar asa stiam ca nu dadeam de nimeni la propriu cum aveam obiceiul fiind ba neatenta ba impiedicata.AM oftat incet din nou tinandu-ma doar cu o mana de creanga pe carea ma asezasem acum ceva timp,inchizandu-mi ochii ganditoare.Mi-am dat seama intr-un final ca nu mai avea trandafirul in mana dar nici nu mam stresat sa merg dupa el.Mi-am redeschis ochii vazand trandafirul pe jos,iar sangele inca era proaspat si stralucea in lumina slaba provocata de luna.