My home, the Hell

Îmi ciufulesc păruk

Imi dau parul pe spate.

Casc, eram extrem de plictisit

Imi indrept privirea spre cer.

Îmi îndrept privirea spre cer, era urât afară.

Oftez usor, nici eu nu stiam de ce.

-O să mor de plictiseală.

Nu esti singurul, spun.

-Hai să vânăm ceva. zic.

Sti ca eu nu beau sange, de fapt niciun dhampir nu o face, spun.

-Hai cu mine. îi zic, luând-o de mână şi apărând la ieşirea din pădure.

Il urmez tacuta.

Observ un om. Era rătăcit. Rânjesc.

Nu, daia avem camerele cu hranitori, Will, spun prinzandu'l de mana.

-Şi unde ar mai fi distracţia? o întreb, apoi îmi bag mâinile în buzunar. Merg spre tânără, zâmbiind.

Will, spun din nou, oprindu'l. Ma asez in fata lui.

-Nu am mai vânat ceva de luni! De-aia nu putem să ne apărăm de strigoi. zic, încruntându-mă.

Nu vanam oameni, avem hranitori, spun.

-Vreau să vânez oameni! zic, accentuând ultimul cuvânt.

Ia sange de la mine, spun dandu'mi parul intr'o parte. Eu sunt jumatate om, adaug.

-Nu. am zis, dezaprobând din cap.

Te rog, spun lipindu'mi trupu de al lui.

-Şti că nu pot să fac aşa ceva. Nu mă pot controla când simt gustul sângelui. zic, priviind-o în ochi

Poti, am incredere in tine, spun.

Imi aproprii capul de gatul ei.